Geometria
este un capitol în matematică şi parte din curricula şcolară. Chiar dacă suntem
guvernaţi de ea, mulţi nu o înţeleg, mai ales dacă au fost repetenţi.
Deşi toţi
ne lăudăm că percepem tridimensionalitatea spaţiului, puţini reuşesc această
performanţă. Despre spaţiile multidimensionale pot vorbi doar unii
matematicieni şi fizieni. Arhitecţii şi inginerii constructori, piloţii de
avioane, sculptorii îşi fac meseria respectându-i regulile celor 3 dimensiuni
(lungime, lăţime şi înălţime) ale spaţiului. Desenatorii şi pictorii,
televiziunea, hărţile şi navigaţia GPS folosesc reprezentări bidimensionale ale
spaţiului. Folosim doar o dimensiune când trebuie să măsurăm lungimea, lăţimea
sau înălţimea unui corp.
Totuşi,
o mare parte a populaţiei gândeşte de-a lungul unei singure dimensiuni prin
valori discrete (distincte, pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu
matematica) care pot fi numite şi evenimente. Marea majoritate a acestor
evenimente sunt date de ziua de salariu (avans şi/sau lichidare) sau a pensiei.
Mai sunt şi alte evenimente care pot da o senzaţie de saţietate: o pungă de zahăr
sau mălai, un litru de ulei, o pungă cu pulpe de pui etc. Alte evenimente pot
da o senzaţie de satisfacţie: o înjurătură (în gând) adresată lui Băsescu,
Johannis,Soros sau împotriva tefeliştilor; dacă este exprimată şi cu voce,
senzaţia sporeşte.
Geometria
poate fi euclidiană sau neeuclidiană. În geometria euclidiană întâlnim două
proprietăţi: a) două drepte paralele se întâlnesc la infinit; b) suma
unghiurilor unui triunghi este 180 grade. În geometria neecuclidiană suma
unghiurilor unui triunghi sunt diferite de 180 grade. În geometria neeuclidiană
hiperbolică (a lui Lobachevski) printr-un punct care nu este inclus într-o dreaptă
pot fi duse o infinitate de drepte paralele cu aceasta. În geometria
neeuclidiană eliptică nu există drepte paralele, toate intersectându-se la un
moment dat dacă sunt parcurse.
În “Geometria
Statului paralel” traiectoria unui politician este doar în sus, pretinzându-se a
fi o linie dreaptă. Paradoxul “Geometriei Statului Paralel” postulează că
aceste linii drepte se intersectează de mai multe ori între ele, acestea fiind
deviate pentru intersecţie de cunoscutele “găuri negre”. Aceste “găuri negre”
sunt guvernate de magnetismul banilor negri proveniţi din fraudarea statului,
de retrocedări frauduloase, de contracte cu statul, ordonanţe şi acte normative
“cu dedicaţie”. Similar fenomenului astronomic de acreţie, în jurul acestor “găuri
negre” orbitează şi fenomene de nepotism, amantlâcuri, donaţii grase din partea
unor rude sărace, care în final vor colapsa toate în aceleaşi “găuri negre”.
Momentul de spin (învârteala) şi puternicul magnetism fac ca aceste “găuri
negre” să înghită tot mai multe resurse din statul real spre “Statul Paralel” împreună
cu normele, valorile şi bunul simţ care
guvernează celelalte geometrii. Legile societăţii îşi pierd valabilitatea în
preajma “găurilor negre”, oamenii se dezintegrează, timpul şi istoria se
relativizează. Politicile de stânga sau de dreapta se neutralizează între ele şi
individual în preajma acestor “găuri negre” din Statul Paralel.
Înţelegerea
găurilor negre astronomice e dificilă pentru astrofizicieni. Înţelegerea “găurilor
negre” din Statul Paralel e palpabilă majorităţii cetăţenilor, mai ales prin
prisma efectelor. Ce-i de făcut? Aşteptăm transformarea acestor “găuri negre” în
nişte supernove, riscând să fim prăjiţi de această uriaşă deflagraţie?
Cred că
e necesar un efort colectiv emoţional pentru izolarea acestor “găuri negre”,
pentru scoaterea Statului Paralel din realitatea românească şi plasarea lui în
spatele paralelismului reprezentat de zăbrele. Dacă nu vrem să fim victimele “găurilor
negre” se impune lustraţia membrilor şi asociaţilor Statului Paralel care de
aproape 30 de ani alimentează aceste “găuri negre”. Ar însemna renaşterea de care avem atâta nevoie.
Doru Apostol
20 noiembrie 2017
