Atât ne
costă “prezumţia de nevinovăţie”, procedurile şi ezitarea judecătorilor în
Dosarul Bombonicii. E mult, e puţin? Cert este că suma zilnică creşte
vertiginos.
Cum s-a
ajuns la această sumă? Foarte simplu. Peste câteva zile se împlinesc 10 luni de
când Dragnea e premierul de facto al actualei majorităţi parlamentare. În
această perioadă scurtă de timp, actuala guvernare a împrumutat aproximativ 10
miliarde de euro doar până în luna august. Deficitul de cont curent, pensiile speciale, generarea
de arierate, epuizarea fondurilor
primăriilor şi consiliilor judeţene datorită majorărilor
salariale prevăzute de Legea salarizării unitare 153/2017, încasarea anticipată a dividendelor
pentru companiile deţinute de stat sunt foarte greu de evaluat sub o guvernare
mincinoasă. Acestor sume li se adaugă un buget construit pentru 10 luni, nu
pentru 12. În viziunea guvernării Dragnea (şi probabil cu sprijinul matematic
al ministrului Educaţiei), întrebarea “Câţi ani ai?” se transformă în “Câte
serii de 10 luni ai?”
Şi aici
nu vorbim doar despre personajul Liviu Dragnea, ci despre o mare parte din
conducerea PSD + ALDE, de la nivel local şi central. In Al Doilea Razboi
Mondial, Amiralul Donitz a avut superioritate în Bătălia Atlanticului până la
sfârşitul lunii martie 1943, când tactica “haitelor de lupi” a submarinelor a
fost depăşită de avansul tehnologic al Aliaţilor. Prin comparaţie, acum avem
de-a face cu nişte “haite de lupi” deghizaţi în majoritate parlamentară, care
jefuiesc orice din economia naţională, distrugând totul în urma lor. Tactica “pământului
pârjolit” se aplică cu un asemenea zel de parcă ar năvăli turcii şi tătarii,
nemţii şi ungurii, ruşii şi americanii, toţi SIMULTAN.
10
miliarde de euro în mai puţin de 10 luni. Mai mult de un miliard de euro pe lună.
Mai mult de 30 milioane de euro în fiecare zi. Dacă împărţim această sumă la
cele aproximativ 5 milioane de angajaţi rezultă mai mult de 6 euro/zi de
fiecare angajat. Mai mult de 180 de euro pe lună sunt credite angajate de
majoritatea parlamentară pentru fiecare angajat, în situaţia în care salariul
minim net e puţin peste 200 de euro. Iar banii aceştia vor trebui rambursaţi,
tot de noi, în principiu. “Greaua moştenire” va fi scuza oricărei guvernări
care ar urma PSD-ului.
Numeroase
derogări şi modificări la Codul Fiscal au survenit în acest an. Split
TVA a intrat în vigoare de la 1 octombrie 2017. Va urma o rapidă
decapitalizare a firmelor mici şi mijlocii, care va genera închiderea a zeci de
mii de firme şi concedierea a câtorva sute de mii de angajaţi. Nu crezi? “Îndrăzneşte
să crezi!”
Trecerea
contribuţiilor din sarcina angajatorului în cea a angajatului se va face abrupt
fără a ţine cont de faptul că transformă raporturile de muncă în prestări de
servicii. Se vor desfiinţa concediile de odihnă, concediile medicale, sporurile
şi o mare parte a ajutoarelor sociale. Ar trebui să desfiinţeze şi salariile,
pentru că oamenii se îmbată în ziua de salar şi sub influenţa bahică procreeaza
viitorii pesedei. Este sufocantă birocraţia acum pentru firmele care au angajaţi
şi trebuie să depună tot felul de rapoarte, situaţii de plată şi alte acte la
autorităţile statului. Ce se va întâmpla când câteva milioane de oameni se vor înşira
la ghişee? Crede cineva că Maria care este femeie de serviciu sau Ionel care e
zugrav vor şti să-şi completeze actele? Va dura mai puţin de o săptămână să-şi
depună toate actele? Credeţi că parlamentarul X sau ministrul Y îşi vor mai
depune aceste acte? Cei mai mulţi dintre ei nu şi-au depus declaraţiile de
venit şi de interese de mai mulţi ani. Această trecere a contribuţiilor din
sarcina angajatorului în cea a angajatului are rolul de a ne culpabiliza pe toţi
ca potenţiali infractori (că nu ne plătim dările la timp), iar astfel îi vom
trata cu mai multă îngăduinţă pe politicieni pentru averile nejustificate. Nicăieri
pe planetă nu a fost incriminată noţiunea de muncă prin distrugerea
raporturilor de muncă. Chiar şi naziştii apreciau munca, chiar dacă sub o forma
macabră: “Arbeit macht frei”. De frica DNA-ului, coaliţia guvernamentală vrea
eliberarea prin eliminarea muncii: “Keine Arbeit macht Dragnea und PSD frei!”
Un
colaps al economiei dublat de un pachet legislativ foarte dur cu privire la
neplata de către fostul angajat a contribuţiilor către stat (a se înţelege către
partidul-stat PSD) va duce la o expropriere în masă. Adăugaţi şi vânzarea
terenurilor către străini şi vom depăşi ca exod numărul de refugiaţi sirieni.
Cel puţin în Siria este un război de mai mulţi ani în care e greu de precizat câte
forţe combatante sunt angrenate în luptă (americani, ruşi, europeni, arabi,
evrei, turci, ISIS etc.) şi în câte coaliţii temporare. La noi e mult mai
simplu: PSD (fost PDSR, fost FSN, fost CPUN, fost PCR) e împotriva întregii Românii.
Bineînţeles nu trebuiesc uitate şi alianţele cu ceilalţi actori politici:
PD, PC, UDMR, UNPR, PDL, PNL.
Coroboraţi
precedentele două paragrafe cu naţionalizarea Pilonului II de pensii şi veţi
realiza că pe lângă un tun de încă vreo câteva miliarde de euro, se încearcă
diluarea noţiunii de pensie. În timp ce pensiile speciale sunt inamovibile,
punctul de pensie fluctuează, iar o colectare tot mai slabă a cotizaţiilor
pentru fondul de pensii va duce la o atrofiere a acestuia. Probabil vom fi prima
ţară din lume în care va dispărea fondul de pensii de bătrâneţe şi prima ţară
din lume în care va exista un fond de pensii speciale destinat pupincuriştilor
sistemului politic pesedist.
Miza
crizei Dragnea - Grindeanu se perpetuează şi în guvernul Dragnea - Tudose.
Crearea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii e un cartof foarte
fierbinte pentru orice premier în funcţie şi îi asigură un loc în penitenciar
pentru foarte mulţi ani. Trădarea, frauda, evaziunea de proporţii, subevaluarea
unor active de 200 - 500 de miliarde de euro nu pot trece neobservate de
autorităţi, de servicii şi de cei interesaţi să ia ceva pe nimic. Se vor sfâşia
între ei înainte să se bucure de vreun rezultat, mânaţi de o lăcomie sora cu
nebunia.
Fortaleza,
Tel Drum, Insula Belina şi Bratul Pavel sunt alte pietre de moară care îi
limitează posibilitatea de deplasare lui capo
di tutti capi. Prezenţa interlopilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
e doar încă o ameninţare lângă Bombonica de pe coliva dosarului. Un dosar care
trenează nejustificat de mult din cauza unor tertipuri procedurale şi care
prejudiciază statul român cu mai mult de 30 de milioane de euro pe zi. Cred că
nici Bill Gates nu-şi permite asemenea pierderi. Ar fi cazul ca Justiţia din
România să se trezească înainte ca pierderile să treacă de 100 milioane de euro
pe zi.
RMGC
declară că a cheltuit vreo 700 de milioane de dolari în povestea cu Roşia
Montană în decursul a aproape 20 de ani. La un cost de 30 milioane de euro pe
zi, lui Dragnea îi sunt suficiente doar vreo 3 săptămâni de libertate. RMGC
vrea 4,4 miliarde de dolari la Curtea de Arbitraj de la Washington. Doar de la
OUG 13 actuala majoritate parlamentară a făcut împrumuturi mai mult decât
dublu.
Singura
preocupare a actualei majorităţi parlamentare (susţinută discret de
parlamentari din alte partide vizaţi de dosare ale DNA) a fost modificarea
interpretrării justiţiei asupra abuzului în serviciu, a confiscării
extinse a averilor dobândite ilicit, a “oportunităţii” legiferării cu
dedicaţie, a subordonării judecătorilor şi procurorilor din punct de vedere
politic. Cu ajutorul CCR oportunitatea infracţionalităţii ţine loc de
moralitate şi legalitate. Ce nu s-a reuşit prin OUG 13 se încearcă prin
strecurarea în mai multe legi care să fie promulgate în parlament. Restricţionarea
puţinelor atribute prezidenţiale este pe agenda guvernamentală în lipsa unei
subordonări sau susţineri a Cotroceniului.
Anticipatele
sunt o soluţie doar dacă se aplică o lustraţie pentru toţi care au participat
la actul politic începând cu decembrie 1989. Vorbim despre baronii locali de
parcă am vorbi de laureaţii Premiului Nobel. O asanare a politicii românesti e
necesară pentru salvarea acestui popor greu încercat. O asanare cu cătuşe şi confiscarea averii ilicite.
Recuperarea
prejudiciilor în urma condamnărilor pronunţate nu e o prioritate ANAF. Unii pot
să facă un sejur în penitenciar pentru câteva zeci de milioane de euro sau pot
primi chiar pedepse cu suspendare pentru un prejudiciu de 140 de milioane de
euro. Sau se pot bucura de imunitatea parlamentară pentru un prejudiciu de 130
de milioane de euro în timp ce susţin impozitarea oului.
În cât
timp câştigi tu 30 de milioane de euro? Dacă încasezi un salar sau o pensie de
1.000 de euro lunar înseamnă că ai nevoie de 2.500 de ani.
Este că
nu mai pare aşa mult o pagubă de 30 de milioane de euro pe zi?
Doru Apostol
9 octombrie 2017
