În
data de 25 mai 2014 la ora 23:43:45 UTC, conform site-ului Institutului
Geologic American[1]
s-a înregistrat un seism de intensitate 2.8 Richter, având coordonatele GPS
39.165°N 107.848°W. Seismul a fost
asociat cu alunecarea de teren care s-a produs în apropiere de orăşelul
Collbran, Colorado. Efectul alunecării de teren a fost filmat dintr-un
elicopter al poliţiei şi postat pe site-ul Youtube[2]: 5/27/2014 -- Helicopter view of Colorado 4 MILE LONG
Landslide @ Fracking Operation.
1.
Am ataşat 4 poze (printscreen) cu informaţiile oficiale şi detalii referitoare
la acest seism, preluate de pe site-ul mai sus mentionat. Se observă pe fiecare
poză poziţia epicentrului.
Imaginea 1 - vedere din satelit[3].
Imaginea 2 - localizarea pe harta SUA[4].
Imaginea 3 - localizare pe harta SUA cu
statele învecinate[5].
Imagine 4 - distanţele până la oraşele învecinate[6].
2.
În filmuleţul de pe Youtube[2]
care durează 12 minute şi 6 secunde se observă aspectul alunecării de teren,
amploarea fenomenului şi multe alte detalii ce vor fi analizate în paginile următoare.
Am
realizat 3 imagini (printscreen) din acest film de pe Youtube cu o platformă de
foraj afectată de alunecarea de teren din diverse unghiuri, 3 imagini cu partea
superioară a alunecării de teren (care seamănă mai mult cu o prăbuşire a
solului) şi 2 imagini cu un pâlc de arbori rămaşi în poziţie verticală (care întăreşte
ipoteza unei prăbuşiri în partea superioară).
Imagine 5 - Platforma afectată de
alunecarea de teren - 0'13''.
Imagine 6 - Platforma afectată de
alunecarea de teren - 4'56''.
Imaginea 7 - Platforma afectată de
alunecarea de teren - 11'51''.
Imaginea 8 - Prăbuşirea solului -
partea de început a alunecării de teren - 2'51''.
Imaginea 9 - Prăbuşirea solului -
partea de început a alunecării de teren - 8'15''.
Imaginea 10 - Prăbuşirea solului -
partea de început a alunecării de teren - 8'37''.
Imaginea 11 - Pâlc de pomi rămaşi în
poziţie verticală după prăbuşirea solului - 2'56''.
Imaginea 12 - Pâlc de pomi rămaşi în
poziţie verticală după prăbuşirea solului - 8'21''.
3.
Folosind programul Google Earth şi urmărind
cu mare atenţie filmul de pe Youtube, am realizat un profil aproximativ al
alunecării de teren (Imaginea 13
- cu culoare roz). Pentru a avea o încadrare
în zonă, am selectat un perimetru reprezentativ (Imaginea 14), în care să figureze cea mai apropiată
localitate, lacul de acumulare şi barajul Vega şi suprafaţa în care s-a produs
alunecarea de teren. Perimetrul l-am delimitat prin coordonatele GPS prezentate
în Tabelul 1, având laturile
dreptunghiului de 26,6 km şi 16,6 km şi o suprafaţă de 441,56 km2.
După
o observaţie amănunţită a acestei suprafete am identificat 108 platforme de
foraj, enumerate în Tabelul 2
cu coordonate GPS, pe care se pot observa diverse echipamente şi activităţi tipice
tehnologiei de foraj şi fracturare hidraulică de mare volum. Astfel, se observă
sonde montate pe platformele 50,78 si 96, operaţiuni de fracturare pe platforma
57, platforma 108 (Imaginea 15)
fiind cea afectată de alunecarea de teren (care se vede şi în film). Imaginea 16 reprezintă profilul
longitudinal aproximativ al alunecării de teren.
Tabelul 1 - cu datele
GPS pentru elementele de identificare a perimetrului ales pentru analiză şi a
platformei afectate de alunecarea de teren.
Obiectiv
|
Latitudine
|
Longitudine
|
Inaltime
|
Colţul
din stânga sus
|
39°18'10.00"
N
|
108°0'50.00"
W
|
2.477
m
|
Colţul
din stânga jos
|
39°9'10.00"
N
|
108°0'50.00"
W
|
2.119
m
|
Colţul
din dreapta sus
|
39°18'10.00"
N
|
107°42'20.00"
W
|
2.377
m
|
Colţul
din dreapta jos
|
39°9'10.00"
N
|
107°42'20.00"
W
|
3.043
m
|
Platforma
afectată de alunecare = 108
|
39°12'1.95"
N
|
107°51'28.32"
W
|
2.286
m
|
Tabelul 2 - cu datele GPS pentru
platformele din perimetrul analizat.
Obiectiv
|
Latitudine
|
Longitudine
|
Înălţime
|
Platforma 1
|
39°16'45.23"
N
|
107°57'9.19"
W
|
2.102 m
|
Platforma 2
|
39°15'26.27''
N
|
107°57'33.19''
W
|
1.943 m
|
Platforma 3
|
39°15'37.88''
N
|
107°57'47.77''
W
|
1.963 m
|
Platforma 4
|
39°12'15.29''
N
|
107°55'51.47''
W
|
2.035 m
|
Platforma 5
|
39°11'43.26''
N
|
107°55'5.63''
W
|
2.079 m
|
Platforma 6
|
39°11'32.37''
N
|
107°54'39.16''
W
|
2.101 m
|
Platforma 7
|
39°11'26.04''
N
|
107°54'11.96''
W
|
2.143 m
|
Platforma 8
|
39°11'28.98''
N
|
107°55'49.36''
W
|
2.080 m
|
Platforma 9
|
39°11'15.09''
N
|
107°55'40.36''
W
|
2.102 m
|
Platforma 10
|
39°11'58.22''
N
|
107°54'32.23''
W
|
2.114 m
|
Platforma 11
|
39°12'8.19''
N
|
107°54'45.41''
W
|
2.086 m
|
Platforma 12
|
39°12'21.95''
N
|
107°55'2.58''
W
|
2.068 m
|
Platforma 13
|
39°12'22.44''
N
|
107°54'27.76''
W
|
2.109 m
|
Platforma 14
|
39°12'28.01''
N
|
107°53'40.90''
W
|
2.176 m
|
Platforma 15
|
39°12'37.64''
N
|
107°53'55.62''
W
|
2.159 m
|
Platforma 16
|
39°13'14.54''
N
|
107°53'25.45''
W
|
2.120 m
|
Platforma 17
|
39°13'56.13''
N
|
107°53'14.90''
W
|
2.069 m
|
Platforma 18
|
39°14'9.69''
N
|
107°54'33.69''
W
|
2.058 m
|
Platforma 19
|
39°14'30.07''
N
|
107°54'58.69''
W
|
2.088 m
|
Platforma 20
|
39°15'34.29''
N
|
107°56'6.46''
W
|
1.943 m
|
Platforma 21
|
39°15'55.42''
N
|
107°53'59.64''
W
|
2.035 m
|
Platforma 22
|
39°16'19.34''
N
|
107°53'16.77''
W
|
2.071 m
|
Platforma 23
|
39°16'33.18''
N
|
107°53'0.71''
W
|
2.101 m
|
Platforma 24
|
39°18'10.15''
N
|
107°51'4.16''
W
|
2.339 m
|
Platforma 25
|
39°17'42.12''
N
|
107°50'41.70''
W
|
2.334 m
|
Platforma 26
|
39°17'21.28''
N
|
107°50'46.75''
W
|
2.257 m
|
Platforma 27
|
39°17'14.09''
N
|
107°51'8.55''
W
|
2.314 m
|
Platforma 28
|
39°16'53.16''
N
|
107°51'13.66''
W
|
2.224 m
|
Platforma 29
|
39°16'11.56''
N
|
107°52'40.76''
W
|
2.103 m
|
Platforma 30
|
39°16'22.94''
N
|
107°51'20.18''
W
|
2.157 m
|
Platforma 31
|
39°16'51.53''
N
|
107°50'46.40''
W
|
2.211 m
|
Platforma 32
|
39°16'53.50''
N
|
107°50'46.31''
W
|
2.219 m
|
Platforma 33
|
39°16'54.88''
N
|
107°50'42.07''
W
|
2.223 m
|
Platforma 34
|
39°17'36.25''
N
|
107°50'13.19''
W
|
2.352 m
|
Platforma 35
|
39°17'14.24''
N
|
107°50'3.64''
W
|
2.316 m
|
Platforma 36
|
39°17'22.59''
N
|
107°49'44.16''
W
|
2.376 m
|
Platforma 37
|
39°16'29.65''
N
|
107°50'46.66''
W
|
2.220 m
|
Platforma 38
|
39°16'25.84''
N
|
107°50'5.67''
W
|
2.218 m
|
Platforma 39
|
39°15'49.82''
N
|
107°50'56.00''
W
|
2.201 m
|
Platforma 40
|
39°15'27.62''
N
|
107°52'11.99''
W
|
2.133 m
|
Platforma 41
|
39°15'11.01''
N
|
107°58'1.90''
W
|
1.932 m
|
Platforma 42
|
39°12'31.52''
N
|
108°0'14.26''
W
|
1.873 m
|
Platforma 43
|
39°10'43.52''
N
|
107°58'5.93''
W
|
2.146 m
|
Platforma 44
|
39°11'2.84''
N
|
107°58'6.19''
W
|
2.111 m
|
Platforma 45
|
39°13'23.99''
N
|
107°59'10.51''
W
|
1.873 m
|
Platforma 46
|
39°13'28.77''
N
|
107°58'37.63''
W
|
1.887 m
|
Platforma 47
|
39°12'50.64''
N
|
107°58'33.09''
W
|
1.937 m
|
Platforma 48
|
39°11'4.75''
N
|
107°53'13.70''
W
|
2.256 m
|
Platforma 49
|
39°12'39.62''
N
|
107°52'26.13''
W
|
2.195 m
|
Platforma 50 -
sonda
|
39°12'16.67''
N
|
107°51'46.10''
W
|
2.241 m
|
Platforma 51
|
39°13'51.90''
N
|
107°50'23.76''
W
|
2.354 m
|
Platforma 52
|
39°14'31.22''
N
|
107°50'43.79''
W
|
2.286 m
|
Platforma 53
|
39°15'53.37''
N
|
107°49'55.34''
W
|
2.177 m
|
Platforma 54
|
39°16'29.90''
N
|
107°49'4.23''
W
|
2.191 m
|
Platforma 55
|
39°16'33.99''
N
|
107°49'25.73''
W
|
2.188 m
|
Platforma 56
|
39°16'46.00''
N
|
107°49'2.29''
W
|
2.266 m
|
Platforma 57 -
operatii de fracturare
|
39°15'28.14''
N
|
107°48'50.86''
W
|
2.239 m
|
Platforma 58
|
39°16'7.96''
N
|
107°49'28.13''
W
|
2.144 m
|
Platforma 59
|
39°14'54.06''
N
|
107°48'31.58''
W
|
2.333 m
|
Platforma 60
|
39°13'5.60''
N
|
107°46'39.78''
W
|
2.454 m
|
Platforma 61
|
39°12'24.74''
N
|
107°46'2.46''
W
|
2.497 m
|
Platforma 62
|
39°12'4.56''
N
|
107°45'12.20''
W
|
2.530 m
|
Platforma 63
|
39°12'20.01''
N
|
107°45'17.80''
W
|
2.521 m
|
Platforma 64
|
39°13'3.59''
N
|
107°45'57.99''
W
|
2.484 m
|
Platforma 65
|
39°13'18.99''
N
|
107°45'55.88''
W
|
2.484 m
|
Platforma 66
|
39°13'46.24''
N
|
107°45'0.28''
W
|
2.406 m
|
Platforma 67
|
39°13'53.76''
N
|
107°45'38.92''
W
|
2.489 m
|
Platforma 68
|
39°14'1.58''
N
|
107°45'55.74''
W
|
2.503 m
|
Platforma 69
|
39°13'50.47''
N
|
107°44'24.31''
W
|
2.467 m
|
Platforma 70
|
39°14'9.21''
N
|
107°44'54.91''
W
|
2.360 m
|
Platforma 71
|
39°14'21.59''
N
|
107°44'28.37''
W
|
2.422 m
|
Platforma 72
|
39°14'37.40''
N
|
107°45'17.33''
W
|
2.419 m
|
Platforma 73
|
39°14'31.08''
N
|
107°44'4.25''
W
|
2.360 m
|
Platforma 74
|
39°14'47.30''
N
|
107°44'36.73''
W
|
2.326 m
|
Platforma 75
|
39°14'49.97''
N
|
107°44'51.85''
W
|
2.312 m
|
Platforma 76
|
39°14'50.49''
N
|
107°44'59.77''
W
|
2.336 m
|
Platforma 77
|
39°15'37.92''
N
|
107°45'55.87''
W
|
2.328 m
|
Platforma 78 -
sonda
|
39°15'37.48''
N
|
107°45'30.69''
W
|
2.289 m
|
Platforma 79
|
39°15'35.48''
N
|
107°44'59.42''
W
|
2.343 m
|
Platforma 80
|
39°15'30.63''
N
|
107°44'20.49''
W
|
2.282 m
|
Platforma 81
|
39°15'27.01''
N
|
107°43'45.35''
W
|
2.324 m
|
Platforma 82
|
39°15'59.26''
N
|
107°43'36.00''
W
|
2.330 m
|
Platforma 83
|
39°12'35.90''
N
|
107°46'18.46''
W
|
2.485 m
|
Platforma 84
|
39°15'50.17''
N
|
107°44'40.73''
W
|
2.285 m
|
Platforma 85
|
39°15'56.81''
N
|
107°44'52.31''
W
|
2.267 m
|
Platforma 86
|
39°15'54.84''
N
|
107°45'0.88''
W
|
2.278 m
|
Platforma 87
|
39°16'17.72''
N
|
107°45'14.26''
W
|
2.251 m
|
Platforma 88
|
39°16'25.26''
N
|
107°44'37.08''
W
|
2.246 m
|
Platforma 89
|
39°16'30.99''
N
|
107°44'37.54''
W
|
2.224 m
|
Platforma 90
|
39°16'54.83''
N
|
107°44'2.05''
W
|
2.264 m
|
Platforma 91
|
39°16'51.79''
N
|
107°42'56.06''
W
|
2.255 m
|
Platforma 92
|
39°17'9.45''
N
|
107°42'56.59''
W
|
2.311 m
|
Platforma 93
|
39°17'17.16''
N
|
107°42'36.50''
W
|
2.333 m
|
Platforma 94
|
39°17'28.67''
N
|
107°43'37.87''
W
|
2.291 m
|
Platforma 95
|
39°17'26.35''
N
|
107°43'25.09''
W
|
2.259 m
|
Platforma 96 -
sonda
|
39°17'43.55''
N
|
107°43'9.27''
W
|
2.301 m
|
Platforma 97
|
39°17'46.82''
N
|
107°43'37.54''
W
|
2.313 m
|
Platforma 98
|
39°18'6.21''
N
|
107°43'19.26''
W
|
2.348 m
|
Platforma 99
|
39°17'0.65''
N
|
107°45'24.67''
W
|
2.338 m
|
Platforma 100
|
39°16'47.64''
N
|
107°46'1.45''
W
|
2.275 m
|
Platforma 101
|
39°16'21.26''
N
|
107°46'0.38''
W
|
2.239 m
|
Platforma 102
|
39°16'20.25''
N
|
107°46'4.85''
W
|
2.235 m
|
Platforma 103
|
39°16'52.70''
N
|
107°46'24.41''
W
|
2.284 m
|
Platforma 104
|
39°16'33.55''
N
|
107°46'55.92''
W
|
2.218 m
|
Platforma 105
|
39°17'45.97''
N
|
107°49'39.43''
W
|
2.358 m
|
Platforma 106
|
39°18'13.89''
N
|
107°50'33.71''
W
|
2.421 m
|
Platforma 107
|
39°14'0.20''
N
|
107°57'14.10''
W
|
1.858 m
|
Platforma 108 - cea
afectata de alunecare
|
39°12'1.95"
N
|
107°51'28.32"
W
|
2.286 m
|
Imaginea 13 - Alunecarea de teren
(Google Earth).
Imaginea 14 - Perimetrul supus analizei
(Google Earth).
Imaginea 15 - Platforma de foraj
afectată de alunecarea de teren (Google Earth).
4.a.
În urma consultării unor articole[7][8] reiese faptul că în Platoul Colorado care cuprinde şi
zona specificată mai sus (Imaginea 14)
au început lucrările de explorare şi exploatare a gazelor de şist şi operaţiuni
de fracturare hidraulică încă din perioada 1974-1979, concomitent cu studii
legate de posibilitatea injectării de CO2 în puţuri epuizate şi
abandonate.
4.b.
Prin analizarea imaginilor luate din elicopter, se observă lipsa prezenţei apei
de-a lungul alunecării de teren. Acest fapt este întărit şi de praful care se
vede asezat pe vegetaţia din jurul suprafeţei afectate. De asemenea, în partea
superioară se poate observa un pâlc de arbori aflaţi în poziţie verticală,
lucru imposibil în cazul unei alunecări de teren. Aceasta mă determină să trag
concluzia că, cel puţin în partea superioară, a avut loc o prăbuşire a solului şi
nu o alunecare de teren, fenomen cauzat de o posibilă degajare de CO2 din subteran (posibile fisuri în
straturile geologice). Această ipoteză poate fi justificată şi prin aspectul de
pâlnie prezent în partea superioară a suprafeţei afectate (Imaginea 8, 9 şi 17).
Există posibilitatea ca fenomenul de prăbuşire şi de alunecare să se manifeste
simultan în josul văii după declanşarea prăbuşirii iniţiale.
Imaginea 17 - evidenţiat conturul
formei de pâlnie.
4.c.
Grosimea stratului de zăpadă nu dă indicii privind un nivel hidrologic ridicat.
Nu am date despre regimul pluviometric şi hidrologic al zonei.
4.d.
Densitatea mare a platformelor de foraj pe suprafaţa analizată ridică
suspiciuni cu privire la caracterul natural al acestui fenomen. Trebuie
precizat că imaginile furnizate de programul Google Earth sunt din data de 9
august 2011, existând posibilitatea ca până la momentul producerii fenomenelor
prezentate în studiu, realitatea din teren să suporte multe modificări. De
asemenea, nu cunosc date despre adâncimile de foraj ale fiecărei platforme, numărul
de puţuri verticale, înclinate şi orizontale realizate pentru fiecare platformă
de foraj, tipul şi numărul de fracturări aplicate fiecărui foraj, date amănunţite
despre geologia acestei zone.
4.e.
Detalii cu privire la caracteristicile topografice (lungimea şi lăţimea suprafeţei
afectate, panta, diferenţa de nivel între extremităţi, volumul de material
antrenat de prăbuşire şi alunecarea de teren) şi geologice vor fi cunoscute
oficial după cercetarea şi expertizele din teren realizate de responsabilii
Institutului Geologic American.
4.f.
Există posibilitatea evacuării populaţiei[9] din localitatea Collbran din cauza pericolului unei
noi alunecări de teren ce s-ar putea produce în cazul unor precipitatii
abundente.
4.g.
Dacă se face o translaţie a perimetrului selectat în directia NNE cu 20-30 km
se observă că densitatea platformelor de foraj este de cel puţin 5 ori mai
mare.
4.h.
Se cunosc efectele seismice asociate fracking-ului. Cutremurul din Oklahoma[10] este cel mai reprezentativ dintre acestea, generând o
reală îngrijorare în comunitatea ştiinţifică şi presă[11][12][13][14]. Dar acest cutremur este cel care a avut cea mai mare
intensitate (cu magnitudinea de 5,6 Richter), el făcând parte din seria de sute
de cutremure care se înregistrează de câţiva ani încoace. Iar această avalanşă
de cutremure se înregistrează în multe zone ale globului unde există exploatări
intensive şi extensive de petrol şi gaze, un caz similar fiind inregistrat şi
la noi în ţară la Izvoarele, judeţul Galaţi. În zona Groningen din Olanda,
unde exploatarea se face din 1959, un efect asociat este şi contracţia
terenului[15] (scufundarea sau tasarea ar putea fi nişte termeni
complementari) cu aproximativ 35 de centimetri. Acelaşi fenomen se întâlneşte şi
în România, la Suplacu de Barcău, tasarea[16] fiind de aproximativ 24 de centimetri.
4.i.
Un aspect mai puţin cunoscut şi insuficient studiat şi documentat este stimularea
puţurilor epuizate de petrol cu ajutorul CO2 concomitent cu stocarea
acestuia în fostele zăcăminte de petrol. Există cercetări[17] prin care se cere precauţie în abordarea acestei
tehnici, ştiute fiind rezultatele în cazul unor eliberări accidentale a unor
cantităţi impresionante de CO2. Sunt de notorietate accidentele
cauzate de erupţii limnice[18] în cazul lacurilor Monoun[19] din 15 august 1984 şi Nyos[20] din 21 august 1986 din Camerun şi posibilitatea repetării
acestui fenomen în cazul lacului Kivu[21]
situat la graniţa dintre Republica Populară Congo şi Rwanda.
În
România s-a înfiinţat Serviciul Stocare Geologică a Dioxidului de Carbon prin
OUG nr. 64/2011, modificată şi completată prin Legea 114/2013, acesta urmând să
"conducă la dezvoltarea cunoştinţelor tehnice privind întregul lanţ al
acestor tehnologii (captare, transport şi stocarea CO2)''[22] în cadrul Programului Demonstrativ - Proiectul
Gettica.
Rămâne
de văzut dacă în urma expertizelor realizate de geologii americani în legătură
cu această alunecare de teren din Colorado va fi incriminată pe lângă
fracturarea hidraulică şi injectarea de CO2 în subsol.
4.j.
Ştirea despre alunecarea de teren din Colorado a fost preluată şi de marile reţele de televiziune din
Statele Unite, CNN[23], NBS[24], ABC News[25] şi FOX News[26] fiind doar câteva exemple. Acestora le putem adăuga agenţia
de ştiri Reuters[27], portalul YAHOO[28], site-ul National Geographic[29] şi publicaţiile Forbes[30], The New York Times[31], USA TODAY[32], The Guardian[33] şi multe altele.
4.k.
Deşi s-au raportat[34] doar 3 persoane dispărute (Clancy Nichols
- 51 de ani, fiul său Danny Nichols în vârstă de 24 de ani şi Wes Hawkins - 46
de ani) în urma alunecării de teren, repetarea acestui fenomen în zone
populate ar trebui să ne îngrijoreze, mai ales datorită impredictibilităţii
producerii acestui tip de fenomen şi a întinselor zone unde s-au executat
foraje, activităţi de fracking şi de injectare de substanţe în sol.
4.l.
Trebuie avut în vedere şi apariţia cutremurelor în zone unde aceste fenomene nu
erau cunoscute locuitorilor[35] şi intensificarea activităţii seismice în zonele unde
se practică fracturarea hidraulică şi injectarea de fluide în puţurile
abandonate sau epuizate, cel mai puternic fiind cel înregistrat în Oklahoma[36], în 6 noiembrie 2011.
4.m. Prin folosirea aplicaţiei Google Map [37], [38] se poate verifica fiecare platformă din Tabelul 2, unele având diverse
echipamente sau fiind dezafectate, dar cel mai important este că pe platformele
50, 78 şi 96 (Imaginea 18) se
află montate sonde de foraj, iar pe platforma 57 (Imaginea 19) se observă activităţi de fracturare prin prezenţa
pompelor care injectează fluidul de fracturare.
Imaginea
18 - sonda de foraj de pe platforma 96
Imaginea
19 - activităţi specifice fracking-ului pe platforma 57
5. Concluzii finale.
5.1.
Activităţile asociate fracking-ului şi injectării de CO2 pot genera
evenimente greu de prevăzut pe termen mediu şi lung.
5.2.
Acest eveniment are cauze antropice.
Bibliografie
http://earthquake.usgs.gov/earthquakes/map/#%7B%22feed%22%3A%2230day_m25%22%2C%22search%22%3Anull%2C%22sort%22%3A%22newest%22%2C%22basemap%22%3A%22grayscale%22%2C%22autoUpdate%22%3Atrue%2C%22restrictListToMap%22%3Atrue%2C%22timeZone%22%3A%22local%22%2C%22mapposition%22%3A%5B%5B33.43144133557529%2C-112.763671875%5D%2C%5B44.37098696297173%2C-104.32617187499999%5D%5D%2C%22overlays%22%3A%7B%22plates%22%3Atrue%7D%2C%22viewModes%22%3A%7B%22map%22%3Atrue%2C%22list%22%3Atrue%2C%22settings%22%3Atrue%2C%22help%22%3Afalse%7D%7D
6 - http://earthquake.usgs.gov/earthquakes/eventpage/usb000r40g#summary
6 - http://earthquake.usgs.gov/earthquakes/eventpage/usb000r40g#summary
14 - http://www.usatoday.com/story/news/2014/05/05/oklahoma-earthquake-warning-usgs-fracking/8733665/
26 - http://www.foxnews.com/us/2014/05/27/no-sign-missing-men-on-first-day-colorado-mudslide-search/
29 - http://news.nationalgeographic.com/news/2014/05/140527-colorado-mudslide-disaster-geology-science/
30 - http://www.forbes.com/sites/davidkroll/2014/05/26/massive-mudslide-in-western-colorado-3-missing/
Am lecturat materialul care este interesant și bine documentat. Despre alunecarea descrisă, în cunoștință de unele probleme geomorfologice privind fenomenul în sine, pot spune următoarele:
RăspundețiȘtergere1. Zona desprinderii masei de teren din fruntea dealului (linia de fisură) poate să aibă o multitudine de cauze, de la cele naturale, la cele antropice. Interesant este timpul destul de mare la care se produc aceste fenomene după declanșarea operațiunilor de foraj cu fracturare hidraulică a straturilor subterane, respectiv 30-40 de ani. Acest lucru trebuie să ne îngrijoreze și pe noi și să se ceară evaluări pentru acest fenomen de tip post-impact și măsuri care se impun a se lua. Ea devine vizibilă cu mult timp înaintea declanșării fenomenului de alunecare și poate fi ținută sub control și chiar inhibată dacă există interes pentru acest lucru. Pe aliniamentul de fracturare se pot infiltra apele meteorice care funcționează ca lubrifiant pentru patul de alunecare.
2. Din câte am constatat s-au produs mai multe fenomene distincte în timpul alunecării propriu-zise:
2.1. Desprinderea masei de roci pe un aliniament foarte mare din fruntea dealului cauzată de șocuri/vibrații în zonă (microseisme naturale sau generate de activitățile de fracturare hidraulică de mare volum). Fără acest șoc nu se putea genera desprinderea sau declanșarea fenomenului. Deci cauza generării este antropică.
2.2. După desprindere s-a produs atât o prăbușire în subteran a unei importante mase de rocă (subsidență) fapt nefiresc pentru alunecările de teren, ceea ce presupune că în zonă s-a format o cavitate subterană care încă este activă și va genera și în viitor subsidență până la colmatarea și tasarea ei. Este inexplicabilă poziția verticală a copacilor de la baza zonei de desprindere, copaci care trebuiau să aibă o poziție oblică în sensul de migrare a valului de alunecare.
2.3. Deplasarea valului de alunecare spre aval trebuia să se realizeze în bloc, nu să genereze sfărâmarea corpului valului de alunecare așa cum se vede în imagini. Acest lucru evidențiază că șocurile produse în subteran și care s-au propagat la suprafață au dislocat în timp toate orizonturile litologice din care este constituit valul de alunecare. De aici se deduce că au fost foarte multe șocuri produse cu intensități și direcții diferite pe o perioadă lungă de timp care nu au constituit obiectul de interes nici al autorităților, nici al forajiștilor.
2.4. O mare parte din valul de alunecare care nu s-a scufundat în subteran a curs la vale sub formă de ”torent noroios” în valuri succesive lucru nefiresc pentru o alunecare clasică de teren. De aici rezultă că rocile superficiale au cunoscut grade diferențiate de umectare pe toată grosimea lor fapt care a permis declanșarea acestui fenomen de ”curgere noroioasă”. Umectarea în exces a rocilor a fost posibilă ca urmare a schimbării de către om a modului de echipare/folosire/utilizare total necorespunzătoare a terenului. Practic a fost înlocuită vegetația naturală cu alte tipuri de culturi sau de lucrări care au permis percolarea și acumularea apei de infiltrație în subteran.
3. După imaginile prezentate deduc că fenomenul nu s-a încheiat, urmând să se mai producă atât alunecări noi, cât și dispersia materialului din conul valului de alunecare pe noi suprafețe de teren situate în aval de zona proaspăt afectată.
4. Cert este că acest dezastru la scara la care s-a produs are origine antropică, dovedind că interesul pentru protecția mediului în acest spațiu a fost nul.
Cred că poate constitui acest fenomen un mare semnal de alarmă pentru noi, respectiv pentru zona Izvoarele și Pungești, dar și pentru alte zone mai ales pentru cele situate pe platforma litorală a Mării Negre unde pot să apară fenomene cu totul deosebite și nefirești sub aspectul dinamicii și evoluției peisajului cu efecte distrugătoare pentru om și mediu.
Prof. Dr. Vintilescu Mircea
Subscriu textului D-lui Dr.Vintilescu Mircea. Dr.ing.V. Panțel . MM.
Ștergere