Roşia Montană a fost atestată
documentar prima dată în 6 februarie 131, adică la doar 25 de ani după
terminarea celui de-al doilea război daco-roman. Doar nu credeaţi că au venit
romanii ca să ne salveze pădurile sau să ne explice despre importanţa poziţiei
geostrategice la confluenţa Dunării cu Marea Neagră. Nu! Au venit pentru aur,
acelaşi aur care era râvnit şi de greci, când căutau Lâna de Aur pe aceste
meleaguri. Au uitat doar să inventarieze sutele şi miile de metri de galerii pe
care le-au exploatat până la Retragerea Aureliană. Timp suficient ca să ne înveţe
limba română (sic!), de parcă ei au venit ca educatori. Şi s-au retras datorită
opoziţiei localnicilor, care erau DACI. Dar li se spune tot “mine romane”, şi
nu “mine dacice” sau “mine tracice”.
Acum
suntem pe punctul să fim contemporani cu Retragerea Corporatistă. Era să spun canadiană,
dar trebuie să înţelegem că corporatia nu este o entitate naţională. Corporaţia
se relochează oriunde pe planetă, cu sprijinul politicienilor corupţi şi a
legislaţiei lacunare şi permisive din ţările de domiciliu şi din ţările vizate
de operaţiunile acestora. Ar fi de preferat să înţelegem că nu doar Roşia
Montană este vizată, ci totalitatea resurselor acestei ţări.
Apărarea
Roşiei Montana este echivalentă cu apărarea istoriei şi identităţii naţionale,
care îi cuprinde deopotrivă pe Burebista şi pe Decebal, pe Mircea cel Bătrân şi
pe Vlad Ţepeş, pe Ştefan cel Mare şi pe Mihai Viteazu. Dar cel mai important
este EROUL NECUNOSCUT, adică locuitorul acestor meleaguri. Acesta şi-a apărat ţara
şi şi-a dat viata alături de aceştia şi de toţi conducătorii care au luptat
pentru NOI.
NOI
suntem EROUL NECUNOSCUT! Trecut, prezent şi viitor!
NOI
suntem Roşia Montană!
Roşia
Montană, La Mulţi Ani!